Hierapolis, cel mai mare cimitir antic din lume

Pamukkale, care înseamnă „castelul de bumbac” în limba turcă, este un sit natural situat în provincia Denizli, în sud-vestul Turciei. Zona este renumită pentru un mineral carbonatat lăsat în urmă de apa termală care curge. Se află în regiunea Anatoliei din interiorul Mării Egee, în valea râului Menderes, care are un climat temperat aproape tot timpul anului.

Numele turcesc se referă la suprafața calcarului strălucitor, alb ca zăpada, modelat de-a lungul mileniilor de izvoarele bogate în calcit. Picurând încet pe versantul muntelui, apele bogate în minerale se adună și se revarsă în cascadă pe terasele minerale, în bazinele de mai jos. A fost adăugat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1988, împreună cu Hierapolis.

Istoria Pamukkale

Pamukkale, cunoscut pentru terasele sale uimitoare din travertin alb, este situat în sud-vestul Turciei și are o istorie bogată care se întinde pe mii de ani.

Cultura antică

  • Hierapolis: Zona din jurul Pamukkale a fost locul unde se afla vechiul oraș Hierapolis, fondat în secolul al II-lea î.Hr. de Regatul Attalid al Pergamonului. Acesta a devenit rapid un important centru balnear și de vindecare, în mare parte datorită izvoarelor sale termale.
  • Ape tămăduitoare: Se credea că apele bogate în minerale aveau proprietăți terapeutice, atrăgând vizitatori din întreaga regiune pentru tratamente. Locul era cunoscut pentru băile sale, temple și un teatru care există și astăzi.

Semnificație culturală

  • Epoca romană: Hierapolis a înflorit sub dominația romană, mai ales după ce a devenit provincie romană. Au fost construite multe clădiri, inclusiv o mare necropolă, care reflectă importanța sa ca centru cultural.
  • Perioada creștină: În perioada creștină timpurie, Hierapolis a devenit un important centru religios. Se crede că apostolul Filip a fost martirizat aici, ceea ce a dus la înființarea unei comunități creștine.

Declinul și redescoperirea

  • Perioadele bizantină și otomană: După declinul Imperiului Roman, Pamukkale a cunoscut perioade de neglijare și decădere, în special în timpul erei bizantine și mai târziu sub dominația otomană.
  • Redescoperirea: Abia în secolul al XIX-lea Pamukkale a început să-și recâștige faima ca destinație turistică. Terasele au fost recunoscute pentru frumusețea lor unică, captivând călătorii.

Zilele noastre

  • Sit al Patrimoniului Mondial UNESCO: În 1988, Pamukkale și Hierapolis au fost desemnate situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO, subliniind importanța lor culturală și naturală. Astăzi, ele atrag milioane de vizitatori care vin să admire formațiunile unice de travertin și ruinele Hierapolisului.

Pamukkale reprezintă o amintire impresionantă a interacțiunii dintre natură și istoria umanității, îmbinând peisaje uimitoare cu o bogată poveste culturală.